Dovada că se poate: cum am schimbat sistemul

Standard
CR6

Andi, învățând să facă respirație gură la gură

V-am povestit acum ceva timp despre cum aveam de gând să organizez cursuri de prim ajutor în școala copiilor mei. Raportez nu doar că obiectivul a fost îndeplinit cu un minimum de efort, ci și că sistemul a cerut el însuși ca schimbarea în bine să meargă mai departe. Iar cu ocazia aceasta am cunoscut niște copii minunați care fac voluntariat pentru Crucea Roșie. Vă spun poveștile lor pe îndelete, imediat.

Să începem însă cu începutul. Ca urmare a solicitării pe care am făcut-o în numele școlii, organizația din sectorul 4 a Crucii Roșii s-a mobilizat și ne-a trimis patru voluntari care, într-o zi de vineri, i-au ajutat pe toți elevii claselor 5-8 (peste 200 de copii) să învețe să resusciteze un om. Elevii au ascultat cu atenție câteva reguli de bază, au văzut cum se aplică masajul cardiac, iar la final au exersat fiecare pe manechinele aduse de voluntari.

Cu ocazia asta, am învățat și eu câteva lucruri noi. Spre exemplu că prioritățile în cazul unei situații de urgență sunt următoarele:

  • Siguranța salvatorului
  • Siguranța victimei
  • Asigurarea locului accidentului
Apoi am învățat că, în ciuda a ceea ce vedem în filme, victimele pe care se aplică CPR (resuscitarea cardio-pulmonară) nu se trezesc și încep să vorbească direct cu tine. Așa că trebuie să aplici continuu până la sosirea ambulanței.

Această prezentare necesită JavaScript.

Golanii și voluntarii

Ultimele clase care au intrat în sala de sport pentru mini-cursul de prim-ajutor au fost cele mari: a șaptea și a opta. Au fost și cele mai obositoare. Pentru că, la fel ca în orice școală, avem și noi golanii noștri, și unde să fie dacă nu la clasele mari? Și uite cum au început glumele proaste și bădărăniile. Unul dintre băieții cu tupeu i-a adresat o înțepătură unei voluntare. I s-a adresat cu ”doamnă”. Irina l-a privit vesel și l-a întrebat direct:

Irina le arată copiilor cum verifici corect victima

Irina le arată copiilor cum verifici corect victima

– Câți ani ai?

– 13, doamnă, i-a răspuns golanul.

– Pe mine mă cheamă Irina și am 16 ani. Nu e cazul să mă domnești, i-a răspuns fără niciun pic de aroganță fata și apoi s-a întors veselă către ceilalți: cine mai vrea să încerce?

Asta e diferența între copiii care au un… scop în viață și cei care n-au. Irina este sigură pe ea, nu se lasă intimidată de golănii și își vede de treabă. Are o misiune de îndeplinit și își vede de ea cu seninătate. Fără aere de superioritate, fără tupeu.

Atitudinea asta de ”hai să ne facem treaba” o au și Dan și Monica (ambii 18 ani) și îmi place teribil. Dar cel mai mult îmi place de Răzvan, șeful lor.

Răzvan are 19 ani și e voluntar Crucea Roșie de 5 ani. Mai exact, de când s-a întors în România, pentru că a făcut școala până într-a opta în Italia. Acolo s-a învățat cu voluntariatul. ”Era obligatoriu. În programa școlară, câteva ore pe săptămână erau dedicate acțiunilor de voluntariat. Îți alegeai organizația pentru care voiai să lucrezi sau te înscriai în proiectele școlare”, îmi povestește Răzvan.

Răzvan e ”șeful” voluntarilor. Are 19 ani și crede că voluntariatul e ”obligatoriu”

Răzvan e ”șeful” voluntarilor. Are 19 ani și crede că voluntariatul e ”obligatoriu”

A lucrat o perioadă pentru Crucea Roșie din Italia, despre care spune că e ”venerată cam ca SMURD-ul la noi”. Apoi a încercat și altele. ”Un an m-am băgat la proiectul de teatru al școlii. Era un proiect la care se lucra un an de zile în sistem de voluntariat, dar noi făceam totul: exista un grup de copii care lucrau decorurile, alții coseau costumele, unii erau regizori, alții actori. Eram supervizați și ne învățau cum să facem lucrurile, dar noi le făceam efectiv și era o mare mândrie la final să vezi piesa ieșită din mâinile tale, la propriu”.

Pentru Răzvan, voluntariatul reprezintă normalitatea. Iar când s-a întors în România a continuat să îl practice chiar dacă sistemul de aici nu îl mai obliga la asta. ”Țin minte că, atunci când am revenit în țară, cel mai tare m-a șocat lipsa de implicare”, spune Răzvan cu seriozitatea unui om care gândește altfel.

Toți patru sunt foarte serioși când răspund la întrebări sau când le explică elevilor primul ajutor. Adică atunci când își fac treaba. În pauze, redevin puștii de 17 ani care sunt. Fac glume, zâmbesc mult, vorbesc între ei despre nimicuri. Sunt niște copii, dar nu sunt și nu vor fi niciodată niște golani. Ei sunt voluntari!

Schimbarea care aduce schimbări

Și uite așa ne întoarcem de unde am pornit: la ideea de a schimba ceva, astfel încât copiii noștri să crească oameni mai frumoși. Frumoși ca Irina, Monica, Dan și Răzvan. Vă spuneam că trebuie doar să ne implicăm și schimbările se vor simți imediat. Și așa e. La câteva ore după ce s-a terminat cursul m-a sunat doamna directoare a școlii. Să-mi mulțumească și să mă întrebe dacă nu putem semna un parteneriat de colaborare pe tot anul cu minunații voluntari de la Crucea Roșie. Un parteneriat care să includă cursuri periodice, de mai multe tipuri. Lucru pe care sunt convinsă că îl vom face din ianuarie încolo, astfel încât copiii să învețe mult mai multe, iar unii dintre ei să devină voluntari certificați Crucea Roșie.

Și e doar primul pas. Nu ne oprim aici.

PS Știați că un concurs vechi de când lumea, pe numele lui Sanitarii pricepuți, proiect dedicat special elevilor, este pe cale de dispariție în România. Pentru că de ani de zile o singură școală se mai înscrie la concurs? Hai să mergem în școlile copiilor noștri și să întrebăm de ce nu se înscrie instituția la concurs. E un gest minuscul care poate schimba viața multor copii. Îl faceți?

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s