Arhive pe categorii: Educație

Din bubele sistemului de învăţământ

Standard
Din bubele sistemului de învăţământ

Sigur că sistemul nostru de învăţământ are multe bube şi pe multe dintre ele noi, ca părinţi, nu le ştim niciodată. Dar odată intrat în sistem, odată ce începi să te implici, începi să afli şi să te cruceşti. Ieri am descoperit o situaţie care mi se pare de un absurd trist. Şi încă şi mai trist îmi pare faptul că toate cadrele didactice cu care am vorbit despre asta s-au obişnuit atât cu situația, că le pare normală şi nici măcar nu încearcă să o schimbe.

Despre ce e vorba mai exact? Despre profesori şi învăţători care nu ştiu unde vor preda cu trei zile înainte de începutul anului școlar.  Citește restul acestei intrări

Anunțuri

Despre parenting modern şi FNAF

Standard

Noi, părinţii moderni, nu ne mai speriem copiii cu Bau-Bau. Dimpotrivă, mergem la psiholog, citim cărţi, facem cursuri de parenting modern şi înţelegem cât rău ne-au făcut nouă poveştile de speriat ale părinţilor şi bunicilor. Cum am strâns frici şi temeri de care nici n-am fost conştienţi. Cum aceste temeri ne-au urmărit (şi încă ne urmăresc pe unii) toată viaţa. Doamne fereşte, deci, să îi spună cineva copilului de vrăjitoare, babe ştirbe, Bau-Bau sau monştrii care se ascund sub pat. Doamne fereşte să îi povestească despre fantome noaptea.

Cum să facem noi aşa ceva? Noi suntem părinţi moderni, nu ne traumatizăm şi nu ne speriem copiii. În schimb, învăţăm la cursurile de parenting modern şi din cărţile de psihologie că e ok să îi lăsăm de pe la 6 ani să se joace pe jocuri video de genul FNAF. Dacă nu ştiţi ce-i aia, în primul rând felicitări! În al doilea rând, vă povestesc eu. Citește restul acestei intrări

Despre școala de stat, numai de bine

Standard

S-au întâmplat două lucruri în ultimul timp care au umplut viața online (cel puțin) de o revărsare de ură și sictir vizavi de sistemul de învățământ. Mai întâi lupta școală vs homeschooling. Apoi începutul de an școlar cu inerentele și eternele probleme: trafic de coșmar, revenitul la programul de trezit în creierii nopții, ședințe cu părinții în care se cer bani pentru învățământul care ar trebui să fie gratuit etc. etc. etc.

În toată această revărsare de… ”cât de nașpa e școala” (ca să fiu foarte delicată), eu stau și mă întreb dacă nu cumva am căzut într-un cerc vicios din care copiii noștri nu vor mai putea ieși. Dacă spunându-le zi de zi că la școală nu e ceea ce ar trebui să fie, nu cumva ei vor crește desconsiderând complet școala, care astfel va deveni din ce în ce mai rea pentru ei. Și, fără să fiu oarbă la marile găuri din sistem (și pe mine mă enervează văruitul claselor în fiecare an că școala n-are bani, profesorii slab pregătiți, părinții care se ceartă la ședințe dar nu se implică deloc și câte și mai câte altele), încerc astăzi să vă arăt că se poate și altfel.

Citește restul acestei intrări

Alternativa poveștilor pentru (pre)adolescenți: o istorie povestită celor tineri

Standard

Recunosc că eu nu le-am citit niciodată copiilor povești la culcare. Cumva la noi în familie n-a funcționat adormitul cu lumina pornită și mama foșnind din carte. Dimpotrivă. Așa că am căutat întotdeauna alternativa și am găsit-o în poveștile din copilăria noastră, alea de pe discurile de vinil, transpuse acum în varianta lor de youtube. Puneam deci telefonul cu fața în jos (ca să nu fie lumină) și adormeam toți ascultând povești minunate.

Cumva însă, copiii au crescut cam repede, așa că nu mai au chef să asculte Albă-ca-Zăpada și Scufița Roșie. Așa că a trebuit să descopăr o altă sursă de ”povești” pentru serile noastre, unele mai potrivite pentru vârsta lor. Și cum istoria e unul dintre subiectele noastre preferate și am tot citit cărți și povești despre domnitori și voievozi, mi-a venit în minte firesc o minunată istorie povestită celor tineri de marele Neagu Djuvara.

Citește restul acestei intrări

42:6 = Adi Popa

Standard

Zilele astea, poza de mai jos a făcut înconjurul lumii. Așa, și-o să ziceți, și ce legătură are echipa națională de fotbal a României cu viața cu copii? Păi are dacă Federația Română de Fotbal face (în sfârșit 🙂 ) o campanie educațională menită să combată abandonul școlar. O campanie inedită care îmi place teribil și care va propune din toamnă un manual alternativ în care matematica devine o materie muuuult mai plăcută, fiindcă este combinată… cu fotbalul!

Sursa: FRF

Sursa: FRF

Citește restul acestei intrări

Despre sisteme educaționale mai proaste ca al nostru

Standard
Despre sisteme educaționale mai proaste ca al nostru

Nu-i așa că aveți senzația că nu există sistem educațional mai prost decât al nostru? Cel puțin nu în Vest? Poate undeva, printr-o țară săracă din Africa. Dar la țările astea civilizate la care visăm cu toții, nici pomeneală să fie mai rău. Că doar ei au dotări în clase, învățământ interactiv și cantine civilizate în care copiii mănâncă prânzul ăla sănătos care nu e corn cu lapte.

Vreți să mai visăm în continuare sau vreți să fim puțini realiști? Căci dacă vreți să fim echilibrați și realiști, vă arăt astăzi o comparație care pe mine, sincer, m-a înspăimântat. Despre sistemul nostru educațional vs cel italian, în cele ce urmează.

Citește restul acestei intrări

Despre „consecvența” Ministrului Educației, Adrian Curaj

Standard

Pe 14 ianuarie, într-un interviu foarte bun realizat de Anca Grădinaru la Europa FM, Ministrul Educației, Adrian Curaj, declara că de anul acesta nu mai sunt permise înscrierile copiilor direct în clasa 1. Pentru că legea prevede că ”pregătitoarele” sunt obligatorii deja de patru ani de zile și pentru că, spunea ministrul, ”de patru ani tot avem excepții”.

Sursa: europafm.ro

Sursa: europafm.ro

Eu, ascultând interviul, mă declar în sinea mea foarte fericită. Uite, domnule, îmi zic singură, un om care nu mai încurajează lucrurile făcute pe sistemul ”lasă că merge și așa!!!” Fericirea mea a durat fix o lună.

Citește restul acestei intrări

Cine a interzis joaca?

Standard

Sâmbăta trecută, întorcându-ne de la Teatrul Zurli, i-am urcat pe copii în metrou să mergem până în Herăstrău. Era foarte puțină lume. Scaunele ocupate aproape toate, dar nimeni pe culoar. Eu m-am așezat, copiii s-au oprit la o bară de sprijin. Imediat ce a pornit metroul, Andi a inventat un joc. Se prefăcea că, împins de accelerația trenului, nu reușește să ajungă să se prindă de următoarea bară. Și făcea un fel de pantomimă a la Mr. Bean, în care se tot întindea spre bară și nu reușea s-o prindă. Era super caraghios, astfel încât mai mulți oameni zâmbeau pe scaune când trecea prin fața lor. Stresată cum mă știți mulți dintre voi, mă uitam încontinuu la el să mă asigur că nu lovește pe nimeni și că nu deranjează. Citește restul acestei intrări

De ce se întâmplă scandaluri precum cel de la Liceul Vianu?

Standard

Pentru că sistemul educațional este construit pe umilirea celui mic și invincibilitatea celui mare. Asta veți spune, nu-i așa? Ei bine, nu cred că aveți dreptate. Eu cred că scandaluri ca acesta, în care un profesor este acuzat că a umilit un elev punându-l să se târască în genunchi pentru un punct în plus la teză, apar din cu totul alte motive. Principalul, din punctul meu de vedere, este lipsa de comunicare dintre părinți și școală.

Citește restul acestei intrări

Despre Ora de Muzică, fără patimă și cu informații din interior

Standard
static1.squarespace.com

Sursa: pawnit.ca

E la modă campania ”Da pentru ora de muzică!” (citiți câte ceva despre ea aici), iscată de faptul că într-un plan pentru modificarea programei școlare, în clasa a VIII-a copiii nu ar mai studia muzica. Trec acum peste câteva clarificări ale subiectului pe care le puteți citi la final. Și hai s-o spun pe-aia dreaptă: problema nu e să păstrăm ora de muzică în programă, ci să facem ora de muzică așa cum trebuie, nu așa cum se face acum. Nu mă credeți? Ascultați atunci:

Citește restul acestei intrări